Ghicitul în palmă, în tarot sau în glob de cristal, vrăji și blesteme de tot felul sunt lucruri pe care mulți le asociează cu comunitatea romă, perpetuând credințe și stereotipuri despre legătura romilor cu ocultismul. Cu toate că multe dintre obiceiurile și ritualurile specifice comunității pot fi considerate mistice, ele au o istorie bogată în spate și, de multe ori, sunt înțelese greșit.

 

„Credința populară a romilor caută magia în tot ce are natura exterioară mai colosal, în norii de pe cer, în adâncul pădurilor”, scrie autorul Ioan Pop Curșeu în cartea sa, „Magie și vrăjitorie în cultura română”. Din vremuri nomade, romii și-au creat o comuniune deosebită cu natura si au căpătat un misticism aparte. Astfel, „magia țigănească” a început să se dezvolte.

La sfârșitul secolului XIV-lea, romii nomazi veniți din Asia s-au răspândit prin toată Europa, purtând cu ei diverse ritualuri magice. În Anglia, o perioadă lungă de timp, ele au fost ascunse sub numele de creștinism. Este binecunoscut faptul că popoarele primitive sunt sărace în inteligență și bogate în fantezie. Asta le-a ușurat procesul de a-și închipui fenomene supranaturale. De-a lungul timpului, comunitatea romilor a primit o reputație misterioasă din cauza acestui comportament. Ei conviețuiau după propriile legi, funcționau după principii diferite de viață față de populațiile cu care intrau în contact, se lăsau foarte greu creștinați și vorbeau o limbă necunoscută.

Imaginea lor a fost asociată cu triburi nomade formate din vrăjitoare și hoți de cai. Romii ascund secretele religiei lor față de populațiile străine, transmițându-le doar tinerei generații. În rândul celor interesați de științele oculte sunt foarte populare vrăjile de dragoste, conspirațiile și previziuni ale viitorului. Unii sunt sceptici și consideră  că romii sunt doar buni psihologi și hipnotiști, iar prezicerile lor sunt doar coincidențe, clădite pe intuiția, spiritul lor de observație și a unor trucuri care aparțin exclusiv acestei minorități etnice.

Romii ghiceau în cărți de tarot, palmă și în globul de cristal. Vrăjile și blestemele tigănești erau pe cât de bizare pe atât de temute. Ei cred cu tărie în talismane, amulete și le poartă în buzunare. Consideră că talismanul preia din caracteristicile celui care îl poartă și îl protejează de spiritele rele. Romii folosesc ierburi în vindecarea bolilor, dar și pentru înfăptuirea anumitor vrăji. În alte grupuri etnice, păsările și animalele au puteri profetice. Rândunica este purtătoare de noroc, iar craniul unui cal se spune că ține fantasmele malefice departe de casă.

În comunitatea romilor maghiari, dacă se fură un cal, proprietarul  îngroapă hamurile și face un foc deasupra. El pune blestem asupra hoțului, să se îmbolnăvească de o boală cruntă, dacă nu returnează calul. Pe lângă ghicit, Romii aveau și ocupații precum fierăritul, metalurgia în general și dresajul de animale. Fierăritul era suspectat de către populațiile stabile având origini satanice deoarere se realiza prin procesul de ardere, făcând trimitere la flăcările iadului. În cultura țigănească, femeia fiind pe poziții de inferioritate socială, intră cel mai des în legătură cu forțele malefice.

În secolul al XV-lea, prima vrăjitoare spânzurată a fost o femeie de etnie romă. Acest fapt constituie un alt fundament istoric care periclitează imaginea culturii rome. În anii 1600, unei femei bănuite de legături cu lumea necurată i se legau mâinile și picioarele și era aruncată în apă, iar, dacă plutea, se credea că era vrăjitoare. În urma acestei constatări, era scoasă din apă și arsă pe rug.

În Evul Mediu, țiganii au fost alungați deseori sub acuzație de vrăjitorie. Acest fapt a stârnit percepția că această rasă este incapabilă de orice integrare socială. Multe dintre aceste descoperiri au contribuit la nașterea unor stereotipuri care le atribuiau romilor legături cu lumea forțelor oculte. Stereotipuri care sunt prezente până în zilele noastre.

În comunitățile restrânse din România încă se practică ghicitul. În comuna Brateiu, județul Sibiu, locuiește ultima ghicitoare autentică din neamul căldărarilor, care a moștenit acest dar pe linie maternă. Ea nu a practicat niciodată divinația pentru comunitate din motive superstițioase. Se spune că ghicitul între romi aduce ghinion. O altă rațiune pe care se bazează această minoritate etnică permite viitorului să rămână o enigmă deoarece ei trăiesc aici și acum, iar aceste legende din jurul magiei țigănești fac ca tradiția lor să rămână unică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site is registered on wpml.org as a development site.