Deși portretizate adesea ca fiind supuse și subjugate, un personaj de fundal în poveștile taților, fraților sau a soților, există femei de etnie romă care încalcă aceste bariere prin munca de activism și implicarea în viața politică, socială și culturală. În acest episod vom afla despre două dintre acestea și despre cum au schimbat ele percepția societății asupra femeii rome.

 

Dr. Nicoleta Bițu este directorul comitetului RomArchive și copreședintele Institutului European de Artă şi Cultură a Romilor, iar la ora actuală este președintele Federației Democrate a Romilor din România. Este una dintre primele activiste pentru drepturile comunității rome și a femeilor din România și face acest lucru de peste 25 de ani. Își începe cariera în anii ‘90, sub îndrumarea lui Nicolae Gheorghe, renumit activist și sociolog rom, în perioada conflictelor interetnice care aveau loc în toată țara.

Nicoleta Bițu este un expert recunoscut și publicat în domeniul său, având în portofoliu colaborări cu organizații pentru Romani CRISS, Open Society Foundation, Consiliul Europei și Comisia Europeană, Romano ButiQ. A făcut parte din echipa Muzeului Culturii Romilor.

Fost președinte al Federației Democratice a Romilor din România și al Centrului de Studii Rome din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Nicoleta Bițu locuiește astăzi la Londra, acolo unde lucrează ca activist pentru drepturile persoanelor rome fără adăpost.

 

Cătălina Olteanu este prima femeie de etnie romă care este membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Activistă pentru drepturile omului la origini, cariera sa a început atunci când, în primul an de facultate, a aflat despre cei 500 de ani de sclavie îndurați de comunitatea romă, revelație care a determinat-o să vrea să fie voluntar pentru asociațiile care se ocupă de problemele comunității. A lucrat pentru Agenția „Împreună” pentru Dezvoltare Comunitară timp de 11 ani, acolo unde a făcut traininguri pentru educație incluzivă, identitate și non-discriminare în cadrul unor proiecte precum „Ce vrei să te faci când vei fi mare?”, în colaborare cu UNICEF România. În 2020, a candidat și a obținut un loc în Consiliul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. La doar 33 de ani.

„Discriminarea este reală și am simțit-o pe pielea mea, încă de când eram mică pentru că am și culoarea pielii un pic mai închisă și vin dintr-o familie de romi lăutari”, povestește ea.

Cătălina Olteanu, care recent a împlinit 36 de ani, s-a născut într-un sat din județul Giurgiu, unul dintre cele mai sărace județe din România, într-o familie fără posibilități materiale. A fost crescută de bunici, care în ciuda faptului că nu aveau școală, au văzut în educație cel mai bun mod pentru ca nepoata lor să scape din mediul în care a crescut.

„Am avut cel mai mare noroc cu bunicii mei pentru că m-au crescut și pentru că și-au dorit foarte mult să ajung la școală și să reușesc”, mărturisește, cu lacrimi în ochi, Cătălina.

La 15 ani, pleacă din satul unde s-a născut și se mută în București, la internatul liceului la care tocmai intrase. Nu a avut parte nici aici de o viață tocmai ușoară. Își dorea din tot sufletul să studieze Dreptul, însă a fost descurajată de unul dintre profesori. Motivul îi este și acum întipărit în minte: „e prea dificil” pentru cineva ca ea. După liceu, a făcut voluntariat la Zalău și a lucrat inclusiv cu copiii cu dizabilități.

O perioadă nici nu a mai vrut să vorbească despre identitatea ei până în momentul în care a văzut că Universitatea București avea o secție în limba ei maternă – rromani. Abia în anul întâi de facultate, la 20 de ani, a aflat despre istoria poporului său și despre cei 500 de ani de sclavie. „Când am aflat asta, am ieșit din sala de curs plângând. Eu eram un copil bun la istorie, adică aveam media 10 și niciodată nu am știut”, mai spune ea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site is registered on wpml.org as a development site.