Cât de greu le-a fost femeilor rome să iasă din clișeele știute și să-și demonstreze unicitatea
Din cele mai vechi timpuri, romii au fost discriminați, marginalizați, huliți în cele mai grosolane moduri. Când vine vorba despre femeia de etnie romă, lucrurile stau și mai trist, ea fiind considerată la polul de jos al societății, botjocorită de multe ori chiar de către partenerul ei. Fără carte, fără perspective, femeile rome au avut multe de înfruntat și puține au fost cele care au reușit să își creeze un nume, o carieră, să spargă barierele convenționalului și ale concepțiilor sociale. În următoarele paragrafe, vom afla despre două dintre aceste femei care, nu doar că au ieșit din tiparele în care au crescut, dar și-au clădit un nume pe scena autohtonă și chiar peste hotare.
Carmen Gheorghe este cercetătoare, activistă de peste 16 ani, fondatoarea și președinta Asociației E-ROMNJA, un ONG feminist început de, pentru și despre fetele și femeile rome. A lucrat pentru Asociația Națională Pentru Romi și pentru numeroase ONG-uri din Românie precum ACCEPT, Agenția „Împreună” pentru Dezvoltare Comunitară sau Fondul pentru Educația Romilor, iar în 2012 a fondat Asociația E-ROMNJA, singurul ONG feminist rom din România.
Munca lui Carmen Gheorghe îmbină intervenția comunitară la nivel local cu activități de educare și scrierea de materiale de informare, toate în încercarea de a încuraja femeile rome să devină cetățeni activi ai societății. Proiectele E-ROMNJA vizează probleme diverse legate de acces la sănătate, educație, violență domestică, drepturi reproductive, răspunsuri la problemele pe care comunitatea și femeile rome le identifică. În 2022, Carmen Gheorghe a fost una dintre cele 12 câștigătoare ale premiului International Women of Courage acordat de Departamentul de Stat al Statelor Unite, un premiu prestigios care recunoaște femeile curajoase care luptă pentru susținerea păcii, justiției, drepturilor omului și egalității de gen.
O altă femeie de etnie romă, care și-a depășit condiția și a ieșit din mediul precar în care a crescut este Geanina Petre. Născută și crescută în Ferentari, Geanina a știut când să iasă din acel peisaj sumbru și să lase în urmă poveștile de groază între care a crescut: droguri, prostituție, furt și chiar crimă.
Este o tânără mamă, lucrează în televiziune într-un trust foarte cunoscut, iar acum scrie a doua sa carte despre amintirile din cartierul în care a trăit, care așa se și numește: ”Amintiri din Ferentari”. Deși a fost mereu și este o persoană muncitoare, oamenii au preferat să vadă doar tenul său închis la culoare, felul său de a vorbi într-un limbaj ”de cartier” și au arătat-o cu degetul de multe ori.
Nici la serviciu nu a fost ferită de presupuneri greșite. Își amintește și acum că la început căuta să plece deodată cu colegii săi din birou pentru ca dacă cumva ar fi dispărut ceva din redacție să nu fie bănuită că și le-a ”însușit” ea. Râde când povestește aceste fapte, dar în vocea ei se simte gustul amar care nu a părăsit-o nici azi.
Dar cum a ajuns Geaninei Petre jurnalist în televiziune?
Povestea Geaninei în lumea jurnalismului începe pe la 20 de ani, cu un concurs de radio, în care se cerea să scrii un text compus personal despre o problemă de viață. Cum Geanina e expertă în așa ceva, având la îndemână o serie de povești de viață tulmultoase din celebrul său cartier, a răspuns pozitiv acestei chemări. Imediat ea a scris și trimis un articol despre o întâmplare din viața unui vecin de-al ei din Ferentari. A doua zi a fost sunată de către cei de la redacșie, a semnat contractul și de atunci a început să publice articole pe site-ul respectiv. Materialele ei au primit un feed back foarte pozitiv, fiind distribuite de nenumărate ori.
Are doar liceul. Nu a făcut facultatea, dar asta nu a împiedicat-o să meargă și mai departe, spre televiziune, unde a ajuns tot așa, printr-o întâmplare fericită. A văzut un anunț în care se cauta un reporter, i-a scris redactorului șef un mesaj pe facebook, iar a doua zi era programată la un interviu. Restul e ”can can”, cum se spune. De atunci au trecut 7 ani. Geanina este în continuare angajată a acelui trust media și spune că acum oamenii nu se mai feresc de ea, chiar dacă mai fac ”caterincă” cu privire la etnia ei. ”Dacă vreunuia îi mai scapă:“Ai dracu țigani!” , își dădea seama repede de situație, se întoarce spre mine și zice: ”Scuze.. nu mă refer la tine, tu nu ești așa”, povestește râzând Geanina, într-un interviu marca Life.ro.
