Pata Rât, o ”pată” urâtă pe obrazul frumos al unui oraș de cinci stele

Marginalizați și discriminați mereu, romii au dezvoltat un simț acut de auto-apărare prin crearea unei comunități strâns legate, interdependente și în care să se ajute la nevoie între ei. O astfel de organizație este Radio Pata, un radio comunitar care a luat naștere pentru și din nevoile romilor din Pata Rât. Aici și-au adus aportul oameni cu suflet care au ajutat la diminuarea deznădejdii romilor și au încercat să stopeze pe cât posibil sărăcia care domnește în Pata Rât. Și nu le-a fost ușor, chiar dacă ei înșiși vin din acest mediu. Două dintre aceste persoane sunt Alex Fechete, zis Pepe, și Linda Greta Zsiga, activistă pentru drepturile romilor. Dar mai multe detalii citiți mai jos.

Ce este Pata Rât?

Probabil că mulți dintre voi nu ați auzit de Pata Rât până la acest articol. Pata Rât este un cartier din Cluj-Napoca, situat chiar lângă groapa de gunoi a orașului. El s-a născut, dacă se poate spune așa, în urma cu aproximativ 15 ani, când autoritățile clujene i-au evacuat pe romii care locuiau în zona Coastei, mutându-i într-o zonă mărginașă a orașului, insalubră, unde nu se poate trăi nici astăzi în condiții decente. Aici locuiesc aproximativ 2500 de suflete, în mediu toxic, la câțiva metri de deșeurile ce provin de pe tot teritoriului Clujului.

Astfel, s-a născut Radio Pata. Ca un pansament sufletesc pentru acești oameni loviți de soartă, dar și ca un strigăt de ajutor către autoritățile care, deși au promis că Pata Rât va dispărea și că oamenii vor primi case înapoi în Cluj, acest lucru nu s-a întâmplat încă.

Radio Pata este un proiect inițiat de Fundația AltArt pentru Artă Alternativă în parteneriat cu Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Asociația Centrul pentru Studiul Democrației, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj și teatrul BIT Teatergarasjen (Norvegia). Radioul comunitar cu streaming 24/7, creat pentru comunitățile din Pata Rât, zona străzii Stephenson și Meșterul Manole, acesta dorește să contribuie la incluzinea grupurilor vulnerabile din aceste zone prin dreptul la informație, posibilitatea de a-și afirma identitatea, de a se auto-organiza și de a-și cere drepturile în fața autorităților, prin accesarea serviciilor sociale menite să îi ajute pe aceștia.

Pe lângă grila de program și activități, Radio Pata contribuie activ la dezvoltarea și strângerea de fonduri necesare construirii unui centru comunitar atât de indispensabil comunității de aici. Copiii au nevoie de un loc de joacă ce să nu fie între gunoaie, femeile au nevoie de un loc de întâlnire, un loc de socializare. S-au adunat ceva bănuți și s-a cumpărat un container de 36 m pătrați, dar mai este mult de lucru. Pentru ca centrul să fie funcțional și nu doar o casă și atât, e nevoie de educatori, traineri specializați, facilitatori, și toate astea costă bani. O oră de activități costă aproximativ 300 lei. Oamenii aceștia nu vor altceva decât o viață mai bună pentru ei. Iar Radio Pata, inițiat de Fundația AltArt, are ca principal scop acest centru comunitar denumit ”Khetane”, care în limba romă înseamnă ”împreună” și care contribuie la întreruperea ciclului sărăciei și de a ajuta persoanele marginalizate să iasă din acest mediu ostil, să aibă un nou țel.

În 2013 comunitatea a mai avut un astfel de centru, construit din materiale de construcții provenite din demolări. Avea 25 metri pătrați. Au primit calculatoare prin donație, iar copiii își făceau temele acolo, folosindu-se de internetul achiziționat tot din banii donați. Nu era mare lucru, dar pentru acei oameni era totul. Se făceau petreceri de halloween, se țineau zile de naștere, până și botezuri acolo. Se țineau antrenamente pentru competiții de dans. În față s-a amenajat și un părculeț, cu un mic loc de joacă. Pe pereți, s-au pus fotografii cu locuitorii din Pata Rât, ca să fie și mai familiar și să simtă că locul e al tuturor. Dar visul frumos s-a terminat după patru ani. Lipsa resurselor financiare a dus la degradare căsuței, care s-a umplut de igrasie și mucegai, acoperișul s-a stricat și nu au mai fost bani pentru a-l repara.

De aceea este atât de importantă construirea unui noi centru comunitar, iar acesta este unul din țelurile importante ale Radioului Pata. Din lista obiectelor necesare pentru echiparea centrului sunt esențiale mese, scaune, calculatoare, diverse obiecte de mobilier de birou, așa că oricine dorește să facă o donație în acest scop este bine-venit, chiar încurajat. De ani buni, peste 1000 de copiii din Pata Rât se joacă în drumul pe care trec mașini de gunoi, ce deservesc deșeurile din tot orașul Cluj-Napoca, iar buna funcționare a centrului comunitar Khetane este imperativă pentru ei. Sunt sute de mame care nu au avut niciodată acces la o mașină de spălat, iar alte sute de bătrâni bolnavi care nu au acces la medicamentație și nici măcar la apă potabilă. De aceea, fiecare donație contează.

Alex Fechete, omul care și-a făcut aripi din frânturi de vise sfărâmate

Unul dintre ”îngerii” care au făcut posibile chiar și aceste mici realizări, dar atât de mari pentru oamenii din Pata, este Alexandru Fechete, care lucrează și el la Radio Pata, în calitate de crainic. I se mai spune și Pepe, motiv pentru care emisiunea pe care o moderează se numește ”Pepe întreabă”. Alex este activist și muncitor social din Cluj-Napoca. La doar 38 de ani, viața lui pare scenariu de film și nu orice film, ci o dramă indiană, cu Raj Kapoor. Născut de o mamă minoră, care la scurt timp a divorțat și l-a trimis să locuiască cu bunicii, ”Pepe” nu a avut parte de o copilărie prea fericită. A fost dat afară din garsoniera unde locuia cu bunicul (între timp divorțase și acesta de bunică), și au plecat să locuiască împreună pe Coastei. De școală s-a ținut cu greu și nu pentru că nu l-ar fi dus capul, ci pentru că profesorii l-au etichetat din primul moment când acesta a spus că este de etnie romă. L-au pus în ultima bancă, singur, și mereu primea note proaste, din burtă, chiar dacă știa de nota 8-9. A primit și bătăi la școală, fiind încă perioada în care profesorii nu se sfiau să își manifeste fizic nemulțumirea față de anumiți elevi. Dar nu s-a lăsat. Și-a continuat studiile, la seral și a reușit să termine liceul în 2012. Între timp, a murit și bunicul, iar astfel, Alex Fechete a ajuns să fie și el evacuat din Coastei, cu destinația finală Pata Rât.

Acesta este și motivul pentru care Alex luptă cu atâta îndârjire pentru drepturile oamenilor din Pata Rât, care toți au fost evacuați pe nedrept, în plină iarnă, chiar înainte de Crăciun. Acum învață pentru BAC și vrea să dea la facultate, la Teologie, unde au și o specializare de Asistență Socială, care i s-ar potrivi mănușă în țelurile sale de ajutorare a oamenilor de etnie romă din Pata. Deja a lucrat patru ani ca facilitator comunitar în proiectul Pata 1, iar acum lucrează pentru proiectul Pata 2, în cadrul căruia 31 de familii urmează să fie mutate în oraș, în mai multe locuri, dar diferite, pentru a urma exemple diverse și pot învăța de la alți oameni cum să aibă un trai mai bun.

Lucrul acesta încearcă să îl transmită și prin emisiunea sa de radio, ”Pepe întreabă”, la care invită oameni din comunitatea Pata Rât să vorbească despre ei, despre visele lor, despre planurile și realizările lor, în speranța că îi vor influența pozitiv și pe alții.

Dar acesta nu e primul și singurul job în mass-media al lui Alex, el mai lucrat în 2014 pentru postul de televiziune britanic Channel 4, când a fost naratorul a trei din cele patru episoade ale documentarului ”Vin românii”.

În vara acelui an, el a acceptat să fie parte dintr-un fel de reality-show, în care era urmărit peste tot cu camera de filmat în încercările sale de a-și găsi un job la Londra. Până la urmă și-a găsit: la o vulcanizare al unui indian. I-a fost greu totuși să fie mereu urmărit, filmat și, în plus, i se puneau și întrebări de-alungul filmărilor.

Dar nu a fost de prisos, deoarece în toamna aceluiași an a primit propunerea de a fi naratorul unui documentar care avea ca idee principală ”asediul” românilor în Regatul Unit. ”Vin românii” s-a numit documentarul și a fost un proiect TV care nu a făcut cinste poporului nostru. Am fost descriși ca hoți, leneși și alte cuvinte deloc de laudă. Dar Pepe și-a făcut bine treaba și a fost uimit de faptul că nu s-a simțit nicio secundă umilit, ba din contră, a declarat apoi că mai discriminat s-a simțit în România decât în Anglia.

Alex Fechete mai are un mare vis! Acela de a schimba manualul de istorie și de a pune măcar o pagină în el despre istoria romilor în țara noastră. Crede că este important să fie cunoscut episodul Holocaustului din perioada celui De-al Doilea Război Mondial și modul în care au fost duși romii în Transnistria, puși la muncă silnică fără a avea condiții minine de trai decent.

Linda Zsiga: De la groapa de gunoi, în Parlamentul European

O altă persoană deosebit de importantă pentru comunitatea din Pata Rât este Linda Greta Zsiga, activistă și ea pentru drepturile romilor. Deasemenea, ea are o emisiune la Radio Pata, numită ”Romul dintre noi”, în care se discută o serie de probleme cu care se confruntă comunitatea romă.

S-a născut la Cluj, într-o familie cu șase copii, din doi părinți care nu au absolvit gimnaziul. În clasa a X-a s-a căsătorit cu cel care îi este și azi alături, Silviu Zsiga, reporter și el acum la Radio Pata. La scurt timp a realizat că nu poate împăca treburile casnice cu învățatul, așa că a renunțat la liceu, deși era o elevă foarte bună. Imediat i se naște priumul copil, apoi al doilea, apoi încă doi. În curând Linda a devenit o mamă tânără, casnică, deoarece venitul soțului le asigura tuturor un trai decent. Lucrurile nu au mers rău până într-o zi fatidică de decembrie, în 2010, când zeci de familii rome au fost evacuate cu forța din Coastei și duși în Pata Rât. Exact ca în urmă cu câteva decenii, când romii au fost urcați în tren și duși în Transnistria, cu promisiunea că vor avea o viață mai bună.

Atunci a simțit că i s-a năruit toată viața, dar așa a început lupta Lindei pentru dreptate, pentru romi, pentru dreptul la egalitate de șanse. Au primit sprijin din partea multor ONG-uri, organizații pentru drepturile omului pentru a înființa ”Asociația Comunitară a Romilor de pe Coastei”. Astfel, i s-au deschis multe uși, în Primărie, unde a stat la masă cu oameni care i-au ascultat păsurile, ce vrea să schimbe, cum vrea să ajute. Dar nu s-a schimbat mare lucru! De multe ori a plâns și a vrut să renunțe, dar vorba aceea ”omul când nu mai poate, parcă mai poate puțin” și nu s-a lăsat! Și i-a părut bine! A avut noroc și de un soț înțelegător care face treburile în casă când ea este plecată la traininguri, la meetinguri pentru drepturile romilor, primii pași în activism, etc. A ajuns și în Parlamentul European unde a susținut discursuri în limba engleză despre problemele romilor din Pata Rât, a fost peste tot în Europa susținută de Amnesty Internațional, dar cu toate că a fost ascultată cu interes, încă nu s-a schimbat mare lucru, încă mai este mult de muncă.

Dar Linda va continua lupta! Nimeni nu merită să locuiască în asemenea condiții insalubre. Visul activistei Linda Zsiga este să nu mai existe Pata Rât, această pată urâtă de pe obrazul frumos, tratat cu creme de calitate, al unui oraș de cinci stele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site is registered on wpml.org as a development site.